Acum aproape 15 ani, statul roman a acordat licenta de exploatare a aurului de la Rosia Montana companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), controlata majoritar de firma Gabriel Resources. Licenta nu este o garantie, nu inseamna ca automat compania primeste dreptul de a sapa dupa aur. Licenta este o oportunitate: permite companiei sa construiasca un proiect convingator, conform standardelor si legilor in vigoare, care sa tina cont de toate aspectele unei operatiuni miniere. Doar daca acest proiect este convingator, evaluat intr-un mod obiectiv, statul este obligat sa acorde dreptul de a incepe lucrarile. Suntem 15 ani mai tarziu si compania nu are proiectul, dar are tupeu; iar statul se lasa fraierit pe fata, scrie Ovidiu, pe blogul La coltu' strazii.
Dau doua exemple evidente. In primul rand, RMGC nu are proprietatea asupra terenului pe care urmeaza sa faca exploatarea, sau pe care il afecteaza direct operatiunile. Nu a reusit cu bani, cu vorba buna sau cu amenintari proprietarii ai aproximativ un sfert din terenul necesar. Acum, RMGC solicita statului sa modifice legislatia pentru a permite exproprierea ￢incapatanatilor￢, in interesul privat al companiei. Al doilea exemplu, proiectul companiei include devierea unui curs de apa. Conform legislatiei europene, acest lucru se poate face doar in cazul proiectelor de interes public exceptional (am folost exprimarea ministrului mediului). De aceea, RMGC solicita ca proiectul ￢ repet, al companiei ￢ sa fie declarat de interes public.
Pe scurt, compania nu a fost in stare sa isi faca treaba si vine sa roage statul sa ii faca niste inlesniri. Pe langa cele doua semnalate mai sus, mai sunt alte cateva derogari de la diferite legi, prezentate in detaliu intr-un studiu independent ce analizeaza proiectul Sova-RMGC, sau sesizate chiar de Ministerul Justitiei. Mai mult, compania nici macar nu are banii necesari pentru demararea lucrarilor si nici nu poate sa ii ceara bancilor inainte de a avea aprobarile. Nu trebuie sa fii mare negociator ca sa iti dai seama ca statul roman este intr-o pozitie favorizata. Daca nu face derogari de la lege, compania e terminata, statul isi ia licenta inapoi la expirare si poate cauta pe altii mai buni. Dar ce face guvernul Ponta?
Face pe fraierul! Zice ca prin nu stiu ce mare negociere a mai obtinut praful de pe toba: 5% din participarea la proiect, oricum grevati de niste imprumuturi pe care firma mama pretinde ca le-ar fi facut catre stat sau catre RMGC, plus cresterea redeventei de la ridicol de mica la extrem de mica. Si pentru aceste mici concesii, accepta sa renunte la toate avantajele sale, ba mai ofera in plus si garantii adevarate, care ar putea sa duca la un proces serios. Mai mult, prin gura ministrului-negociator Sova si a premierului Ponta, se vaita ca ce rau ne asteapta daca nu aprobam proiectul.
De partea cealalta, compania, cu tupeul deja consacrat ameninta cu procese rasunatoare, din care ar urma sa castige de opt ori valoarea totala a companiei, ba chiar si cu alungarea investitorilor straini din Romania. Si in loc sa ii trimita la plimbare, statul roman face sluj in fata tupeistilor.
De ce e statul roman fraier la Rosia Montana? Poate pentru ca administratorii sunt prosti. Poate pentru ca au fost corupti. Poate pentru ca RMGC a angajat firma de avocatura a mamei lui Sova. Poate pentru alte motive. Fiecare sa judece cu capul lui. Cert e ca de fraieri picam toti.
Doar o vorba de final: titlul este o parafraza dupa cel al studiului 'Statul captiv la Rosia Montana', despre care v-am mai vorbit, realizat in 2011 de un grup de cercetatori de la ASE, pe care va recomand sa il cititi.
2
15
